Lia ScritëurEs Scurlins
Lia ScritëurEs Scurlinsinfo@scurlins.orgLia ScritëurEs Scurlins
Lia ScritëurEs ScurlinsLia ScritëurEs Scurlins
Lia ScritëurEs ScurlinsLia ScritëurEs Scurlins
Ghest
Lia ScritëurEs ScurlinsTRAS
Lia ScritëurEs ScurlinsAtivitàLia ScritëurEs ScurlinsLia ScritëurEs Scurlins
Performance
ScritėurEs y artisć
ScurlinscėsaLia ScritëurEs Scurlins
Lia ScritëurEs Scurlins

IVa edizion

DIS DE LETERATURA TEATER ERT Y MUJIGA

La fanciulla di Giralba

"La fanciulla di Giralba" è uno spettacolo di teatrodanza tratto dall'omonima leggenda ladina.
Alessandro Trebo di San Martino in Badia ha scritto le musiche per il pezzo messo in scena dalla compagnia "chiÈdiSCENA" di Bologna.
Concentrazione al motivo centrale: Mesorina vive felice con la sua nutrice nella solitudine dei boschi di Giralba. La nutrice non è contenta: vorrebbe andare a vivere in città, Mesorina invece vuole
La fanciulla di Giralba restare nel bosco. (Il conflitto tra le due dovrebbe essere affidato unicamente all'espressività della danza). Mesorina incontra il cavaliere. Lungo (muto) corteggiamento. La nutrice scopre la presenza del cavaliere: lo affronta, lo caccia in malo modo e lo maledice, affinché dimentichi per sempre Mesorina. Mesorina, ignara, aspetta il suo bel cavaliere e non capisce dove sia finito. La nutrice tenta di nuovo di convincere Mesorina a partire con lei verso la città.

.: ... dut l articul »
.: ...deutsche Übersetzung »

 

KARAMELA UND SCHOKOLA

Sigrid Seberich, alias Karamela und Ahmet Avkiran, oder Schokola, unterhalten seit Jahren, Groß und Klein. Als Clowns verkleidet bringen sie ihre Stücke voller clownesker Situationen, Verwechslungen und doppeldeutigen Wortspielen vor.
„1+1=?" ist ein solches Stück. Karamela, eine schrullige Erfinderin, meint den Plan für die wichtigste Maschine aller Zeiten gefunden zu haben, eine Maschine, die für immer jung und glücklich macht. Schokola ist auf Expedition. Er hat den Plan von einem verborgenen Schatz, den er suchen wird, um der reichste Mann der Welt zu werden...
Beide treffen sich, Schokola verliebt sich in Karamela, will ihr sein Vorhaben aber nicht verraten, um nachher den Schatz nicht teilen zu müssen... Karamela entdeckt, dass beide dieselben Pläne haben und gemeinsam mit den Kindern suchen sie die Antwort auf die Frage: Was macht uns glücklich?

KARAMELA UND SCHOKOLA

 

ArtErt

Serge, Marc y Yvan ie trëi ëi d'al didancuei, liei da n'amezizia che dura da ani alalongia, ma chësta manacia da jì a se pierder, canche Serge, dermatologh, se compra n cheder dl artist Antrios dut blanch y spënd plu de 30.000 Euro. Marc, njenier, ie scandalisà da chësta compra, y ti tira dant a Serge de vester n snob y n bravaton. Serge ti dà pona de contra de vester zënza savëi. I doi cumpanies chier sustëni moral da Yvan, che ie bele stressà dal lëur nuef y dal njenië ca si matrimone cun Catherine.
da m.c.:Simon Kostner, Karin Comploj, Erika Kastlunger, Vigilio Iori, Emanuel Demetz

Ma Yvan vën acusà dai doi de vester n oportunist, che ne n'ie mei bon de tò na pusizion. TI tòch ne vala nia me dl cheder blanch y de cie che ert ie, ma dantaldut dlarelazion danter i trëi cumpanies, che vën metuda ala prova.

.: ... deutsche Übersetzung » .: ... traduzione in italiano »

 

Mumënc ora di "Dis"

Mumënc ora di "Dis": sun Resciesa, ntan la Santa Mëssa y cun la Grupa Bozen y Urtijëi Brass.

 

Articul Karin Comploj

Chëst ann iel inò unì a se l dé che i Dis de leteratura, teater, ert y mujiga ie ruvei zeruch a Urtijëi, luech dla prima edizion tl 1996. L’idea de Marco Forni y dla Grupa leterera Scurlins fova unida tëuta su y purteda inant tl Istitut Ladin "Micurà de Rü" de gra nce al nteres de Leander Moroder. Dai sies ai ot de setëmber 2002 an pità na lingia de manifestazions te posć desvalifs dl luech per pudëi se ancunté danter la jënt che viv tla valedes ntëur l Sela y nce oradecà.
Sota la urganisazion dl Istitut Ladin à culaburà n grum de istituzions per fé garaté dut cant, danter l auter nce l ’UNIKA, la mostra di scultëures a Runcadic.
N à ulù fé zeche per uniun, dai mëndri ai granc, dai jëuni ala jënt plu de tëmp. L fil che ie jit tres ie stat chël dla comunicazion danter la persones, ma nce danter la cultures defrëntes. .: ... dut l articul »

 

Seminar tla Università de Padova
cun i “Scurlins” y la revista TRAS

I puenc dl arcipel nterculturel

L’Europa ie al mumënt l cuer de na “Völkerwanderung” nueva. L vën nce rujenà de na Europa di populi. Chisc ie esprescion de na si cultura, na si rujeneda y de na si maniera de liejer y de nterpreté l liber dla vita.
L prof. Giuseppe Milan, che nsënia pedagogia nterculturela tla facultà de Scienzes dla furmazion, nes
Ativitàà nvià a tenì n seminar te chësta istituzion culturela. Tres chësta materia ti portel dant ai studënc la mpurtanza de se giaurì ai autri: minei sciche populi y sciche persona singula. L auza ora la mpurtanza de cultivé l'ert dl scuté su y dl se ancunté cun i autri.
Nsci iel unit a se l dé l’idea de ti purté dant ai studënc patavins nosc mond ladin, che se cunfruntea y crësc deberieda cun doi d’autra gran cultures: chëla tudëscia y chëla taliana te Südtirol.

N juebia ai 29 de mei à la Grupa leterera Scurlins metù a jì deberieda cun l Istitut Ladin “Micurà de Rü” chësc di culturel.
Leander Moroder à prejentà l mond ladin dal pont de ududa storich y soziolinguistich.L à pità truepa

nfurmazions storiches n cont de nosc “pitl” mond ladin. L à auzà ora i ponc de majera mpurtanza dal passà nchin ala mudazions che ie unides a se l dé ncueicundì.
Roland Verra à prejentà n cheder dla scola ladina y dla pruspetives che se gëura a pudëi crëscer su cun de plu rujenedes.
Marco Forni à prejentà l ultimo numer dla revista Tras dal titul: Arcipel ladin.

.: ... dut l articul »

Marco Forni

Atività

Lia ScritëurEs Scurlins · Str. Daunëi, 46 · I-39048 Sëlva Gherdëina / Selva di Val Gardena / Wolkenstein in Gröden
Tel & Fax +39 0471 794625 · e-mail: info@scurlins.org